Untitled Document
   
Angajatori depistati cu munca nedeclarata
in perioada:
• decembrie 2012
• noiembrie 2012
• iulie 2011 - octombrie 2012
• 01.06.2011 - 30.06.2011
• 01.05.2011 - 31.05.2011
• 01.04.2011 - 30.04.2011
• 01.03.2011 - 31.03.2011
• 01.01.2011 - 18.03.2011
   
Munca la negru

Prezenta strategie este urmarea declansarii de catre Inspectia Muncii a Campaniei Nationale de identificare si sanctionare a muncii fara forme legale, campanie ce se va derula in anii 2001-2003, cu implicarea directa a Inspectoratului Teritorial de Munca Sibiu.
Obiectivele campaniei raspund cerintelor puse in fata institutiei noastre de Programul de guvernare, iar atingerea acestora va da masura implicarii inspectorilor de munca in supravegherea acestui delicat segment al pietei muncii.
La elaborarea strategiei au fost avute in vedere recomandarile Inspectiei Muncii si experienta ITM Sibiu in activitatea de combatere a muncii fara forme legale, anterioara declansarii campaniei la nivel national.

- Definire si forme de manifestare
- Activitatile economice in care au fost identificate cazuri de munca “la negru”
- Cauzele muncii “la negru”
- Dezavantajele muncii "la negru"
- Cai si modalitati de combatere a muncii „la negru”

derulati pagina sau click pe domeniile de mai sus

   

Definire si forme de manifestare

Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca “la negru” si reprezinta o activitate profitabila desfasurata inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca.

Munca in afara cadrului legal este prezenta si se manifesta sub mai multe forme, dintre care amintim:
• Activitate nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata inafara contractului individual de munca sau conventiei civile, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;
• Munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa numita plata “in mana” reprezentand plus fata de evidenta din documente;
• Incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;
• Munca pe conventia de 3 ore pe zi care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi;
• Specula, comertul ilicit si contrabanda;
• Munca ocazionala, in sezon;
• Activitatea domestica in gospodariile populatiei;

Munca in asa numitele “perioade de proba”, neevidentiata in documente.
 

Activitatile economice in care au fost identificate cazuri de munca “la negru”

Din experienta anterioara a inspectoratului a rezultat ca munca “la negru” este favorizata in toate sectoarele economiei in care se manipuleaza bani numerar, context in care activitatea comerciala in acceptiunea cea mai larga a termenului, este zona predilecta de manifestare.

Ca urmare, in judetul Sibiu munca “la negru” se intalneste in constructii, prestari de servicii, comertul organizat si neorganizat, stradal, in piete, targuri dar si in sectoare greu accesibile cum sunt agricultura si exploatarile forestiere.

Exista munca “la negru” si in activitatile industriale si de tip industrial, in special in localitatile din judet, dar fenomenul nu este de amploare.

O particularitate a muncii “la negru” in judetul Sibiu, data fiind pozitia sa geografica, o constituie contrabanda cu produse prin micul trafic si comertul ilicit. Se intalneste in special in marile piete si targuri din municipiu si judet.
 

Cauzele muncii “la negru”

Cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate, au o determinare multifactoriala si tin de situatia economica a angajatului si angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora si nu in ultima instanta, de cadrul legal si regimul sanctionator.

Apreciem ca semnificative urmatoarele cauze:
• dezechilibrul dintre cererea si oferta de locuri de munca pe piata muncii, datorat disparitiei marilor unitati industriale sau a restructurarii acestora cu personal restrans;
• fiscalitatea apreciata drept ridicata de catre majoritatea operatorilor de pe piata muncii;
existenta economiei subterane;
• faptul ca marea majoritate a angajatorilor sunt adeptii politicii de obtinere a unor profituri importante pe termen scurt, in detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu si lung;
• instabilitatea economico-financiara a unor intreprinderi private din categoria IMM-urilor;
• vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultata din faptul ca isi gasesc cu greu un loc de munca conform cu pregatirea de specialitate si experienta in domeniu;
• nivelul scazut al reconversiei profesionale;
• veniturile mici ale unei parti importante din populatia activa si foarte mici pentru pensionari si nevoia presanta de completare a acestora pana la nivelul de acceptabilitate al individului;
• numarul mare de absolventi a diferitelor forme de invatamant in cautare de lucru, ca rezultat al unor cifre de scolarizare care nu tin cont de cererea de pe piata muncii, ci sunt dictate fie de dorinta mentinerii cu orice pret a institutiei de scolarizare, fie din ratiuni comerciale;
• regimul sanctionator doar pentru angajator, nu si pentru angajat.
 

Dezavantajele muncii "la negru"

Munca fara forme legale prezinta o serie de dezavantaje, atat pentru angajat, cat si pentru angajator.

Intre dezavantajele muncii “la negru” pentru angajat mentionam urmatoarele:
• nu beneficiaza de salariul minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime, conditii de munca;
• nu beneficiaza de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca;
• nu i se plateste diurna pentru deplasare si detasare si indemnizatia de transport;
• nu primeste indemnizatie de transfer;
• nu are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie), pentru studii etc.;
• nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul;
• nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente inafara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
• nu beneficiaza de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca si pentru carantina, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala;
• nu beneficiaza de indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post natal) precum si pentru cresterea copilului sau ingrijire de pana la 2 ani sau ingrijirea copilului bolnav. (Aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 anterioare producerii riscului);
• nu beneficiaza de pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;
• nu se acorda ajutorul de deces;
• nu beneficiaza de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata; nu se bucura de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in munca, de echipament de lucru si protectie si alimentatie antidot la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii;
• nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin;
• nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala precum si alte masuri active legal reglementate in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc de munca;
• nu i se platesc tichete de masa;
• nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor;
• nu exercita drepturile colective constitutionale cum sunt: dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca;
• este limitat dreptul la creditare bancara, etc.

In consecinta, muncind in afara cadrului legal angajatul suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni pe piata muncii.

Desi in mai mica masura, munca “la negru” implica riscuri si pentru angajator. Dintre acestea amintim:
• amenda contraventionala pentru incalcarea prevederilor art. 4 din Legea 130/1999 (angajatorul nu inregistreaza conventiile civile in registrul special sau nu stabileste prin hotararea organului colectiv de conducere domeniile de activitate pretabile la raportul de munca atipic, pe conventie civila);
• amenda contraventionala pentru incalcarea prevederilor art. 15 din Legea 130/1999 (angajatorul primeste la munca o persoana fara sa incheie un contract de munca sau o conventie civila);
• amenda contraventionala conform Legii 19/2000 privind dreptul la pensie si alte asigurari sociale;
• amenda contraventionala conform Legii 76/2002 pentru necomunicarea posturilor vacante;
• raspundere penala conform legilor 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale;
• raspunderea civila delictuala pentru toate pagubele pricinuite de lucratori tertilor;
• raspunderea materiala constand in calculul si plata contributiilor la bugetul statului cu toate influentele legale (majorari de intarziere, penalitati si dobanzi).

Urmare celor mai sus inserate conchidem ca multitudinea formelor de raspundere legala ar trebui sa fie in masura sa descurajeze angajatorul tentat sa-si asume riscul muncii “la negru”.

De asemenea, nu ar trebui sa fie neglijat nici faptul ca pe termen lung, organizatia va avea performantele concurentionale atenuate de calitatea, creativitatea si atasamentul indoielnice ale unor lucratori „la negru”, pentru o firma de care nu sunt legati prin nimic.
 

Cai si modalitati de combatere a muncii „la negru”

In actiunea de combatere a fenomenului muncii fara forme legale la nivelul ITM Sibiu vor fi utilizate atait metode directe, de control si sanctionare, cait si indirecte, de influentare pe termen mediu si lung a atitudinii partilor fata de raportul de munca. Ambele metode au un pronuntat caracter de prevenire.

Metodele directe, de control care vor fi utilizate in cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Sibiu in scopul identificarii si sanctionarii muncii „la negru” vor fi armonizate cu caracteristicile particulare ale acestui tip de munca, purtaind in acelasi timp si amprenta mobilului urmarit de inspectorul de munca si a stilului personal al acestuia. In toate cazurile profesionalismul, flerul si seriozitatea inspectorului – functionar public – vor fi elemente ce vor concura la realizarea unui control eficient. Scopul controlului va fi acela de a determina partea sau partile implicate si vizate, sa respecte legalitatea si sa formeze mentalitati clare in acest sens, cu efect pozitiv imediat si de durata.

Metodele de control care se vor aplica vor fi determinate si de pozitia geografica a judetului Sibiu, de structura populatiei, de nivelul si particularitatile economice. Astfel, oferta de munca mai dezvoltata decait in alte zone din Romainia precum si pozitia de judet de granita implica mai multa mobilitate din partea locuitorilor si chiar ingeniozitate in abordarea unor raporturi de munca. Ca atare, metoda de control si desfasurarea acestuia in timp va fi adaptata acestor circumstante.

In actiunea de control, ITM Sibiu isi propune sa abordeze urmatoarele metode:
• metoda directa, care implica o evaluare generala a modului in care agentul economic aplica si respecta legislatia muncii si care are la baza discutiile cu persoane abilitate si reprezentative din firma cu atributiuni de conducere si de evidenta resurselor umane, precum si documentatia scriptica solicitata de inspector si pusa la dispozitie, pentru studiu, de interlocutorul sau. Inspectorul va explicita dispozitiile legale incidente angajatorului si va incheia acte de control pe care le va insusi sau nu angajatorul si le va comunica conform procedurii legale cu respectarea termenelor de prescriptie;
• metoda controlului tematic inopinat care poate fi determinata de conjuncturi care reclama abordarea in regim de urgenta a unei verificari limitative la o tema propusa care de regula prezinta eficienta in ceea ce priveste scopul si mobilul controlului. Aceasta metoda este la indemaina si va fi uzitata pentru identificarea si sanctionarea muncii “la negru”;
• metoda controlului in situatii „de criza” se va folosi in situatii in care inspectorii sunt sesizati prin scrisori, reclamatii si plaingeri despre incalcarea unor drepturi subiective ale persoanelor angrenate in activitati neevidentiate, situate inafara legii;
• metoda controlului de tip campanie se va desfasura in regim planificat si va urmari in primul raind preventia incalcarii sau aplicarii necorespunzatoare a legii dar si efectul punitiv. In context ne propunem sa abordam de aceasta maniera munca copilului, constientizarea unor categorii de populatie(cum sunt rromii) in ceea ce priveste legislatia muncii si consecintele incalcarii ei. Aceasta metoda de control va fi abordata in unele perioade prestabilite in programele inspectoratului si cu privire la unele sectoare ale economiei judetului.

Functie de criteriul de desfasurare in timp, controlul va putea fi nocturn sau diurn. Alegerea timpului de control va fi determinata de particularitatile agentilor economici controlati si va fi aprobata de conducerea inspectoratului.

In ceea ce priveste componenta echipelor de control, acestea vor putea fi omogene, constituite numai din inspectori de munca ai ITM Sibiu sau mixte cu participarea politiei, sindicatelor sau altor organe si organisme, functie de conjunctura.

Vom efectua atait controale tematice inopinate, cait si planificate. In aceste actiuni vor fi antrenati si reprezentanti ai salariatilor, ai sindicatului din unitate, unde e cazul, cait si reprezentanti ai administratiei publice locale si judetene. Inspectia privind munca “la negru” va viza, in principiu, toate categoriile de angajatori din sectorul privat, public sau cooperatist, asociatii si fundatii, persoane fizice autorizate.

Concluziile vizitelor de verificare (inspectiile) vor fi concretizate in acte de control, iar acolo unde va fi cazul acestea vor fi insotite de procese verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor.

Finalizarea actelor de aplicare a sanctiunilor se va face, dupa caz la sediul angajatorului contravenient sau la sediul inspectoratului, dupa investigatii mai in detaliu si consultari cu seful ierarhic al inspectorului de munca si/sau conducerea inspectoratului.

Sanctionarea cu amenda a contraventiilor aferente muncii fara forme legale, nu va constitui insa un scop in sine pentru ca nu intotdeauna rezolva problema celui care lucreaza “la negru”, in sensul protejarii sale.

Actiunile ce vor contribui indirect la combaterea muncii „la negru” vor viza popularizarea legislatiei in domeniu, informarea de specialitate, propaganda in favoarea muncii in forma legala, constientizarea partilor asupra dezavantajelor acestui tip de „raport de munca”.

Partile participante la raportul sau la pseudoraportul de munca vor fi consiliate in principal la locul de exercitare a actiunii de verificare dar si prin alte formule avaind si un vadit caracter de preventie.

In acest sens vom avea in vedere:
• comunicate, note sau articole tematice sau de popularizare a legislatiei si faptelor contraventionale, publicate sistematic in ziarele locale;
• invitarea mass – media la actiunile de control;
• emisiuni informative la posturile de televiziune locale;
• editarea unui ghid informativ si orientativ privind dezavantajele muncii “la negru”;
• organizarea si sustinerea unor cursuri de informare si perfectionare in domeniul relatiilor de munca cu evidentierea unor particularitati ale raportului de munca neevidentiat scriptic si consecintele juridice al acestuia;
• intensificarea dialogului social cu sindicatele si consilierea acestora pe probleme de legislatie a muncii;
promovarea unei campanii cu tematica prestabilita pentru informarea si constientizarea unor minoritati ale populatiei active din judet (rromii).
• promovarea unei campanii cu tematica prestabilita de protejare a copiilor impotriva utilizarii acestora in cele mai grave forme de munca. Munca copiilor va fi monitorizata de ITM in mod curent prin controalele de fond la agentii economici, in vederea asigurarii mediului protectiv, constitutional si legal si aplicarii coercitiei legale angajatorului, acolo unde se impune;
• editarea unei brosuri privind problematica muncii “la negru”;
• colaborarea cu primariile si alte institutii si organisme pentru informare reciproca asupra unor aspecte antrenate de munca “la negru”. Astfel, vom initia semnarea unor protocoale de colaborare cu Inspectoratul Judetean de Politie Sibiu, Jandarmeria si Gardienii publici, pentru sprijin reciproc;
 

 
prima pagina | linkuri utile | contact | inspectia muncii | legislatie | rel_public | comunicate presa | diverse